România se confruntă cu unele probleme care vor îngreuna situația economică în anul 2022, potrivit lui Bogdan Căpraru, profesor universitar de Finanțe. Acesta consideră că anul 2021 nu a fost nici reușit, dar nici dificil în ceea ce privește parcursul economic al țării. Creșterea economică din 2021 poate fi pusă pe seama revenirii la nivelurile de dinaintea crizei generate de pandemie.
Anii următori ar putea fi mai dificili decât 2021 pentru economie
Economistul este de părere că anul 2022 va fi mai dificil în lupta împotriva inflației, mai ales că există și riscul stagflației – situație economică în care rata inflației este mare, iar economia țării stagnează sau scade. Majorarea prețurilor la energie și problemele din lanțul de producție au fost factorii care au dus la declanșarea unei rate mari a inflației în toată lumea.
Astfel, rata inflației depinde de acești doi factori: evoluția prețului la energie și dificultățile din lanțurile de producție. Acest lucru este valabil atât în România, cât și la nivel internațional. Inflația s-ar putea tempera odată ce se obține un echilibru în ceea ce privește prețul energiei și lanțul de producție. Profesorul universitar a menționat că nu ar putea să estimeze care va fi nivelul inflației în 2022, însă crede că ritmul de creștere al ratei inflației se va încetini.
BNR a sporit dobânda de politică monetară de două ori în 2021
Făcând o comparație, Banca Națională a României a majorat de două ori dobânda de politică monetară în 2021, în vreme ce Banca Națională a Cehiei a sporit-o de 4 ori. De altfel, Banca Națională a Ungariei a majorat dobânda de 7 ori, iar Polonia de trei ori. Astfel, se poate spune că BNR a acționat cu prudență în ceea ce privește dobânda de politică monetară.
Economistul Bogdan Căpraru consideră că vor mai exista majorări ale dobânzii de politică monetară, însă nu crede că se vor face foarte mulți pași în acest sens. De altfel, acesta consideră că situația inflației va influența măsurile luate de BNR cu privire la dobânda cheie. Evoluția inflației și evoluția economiei vor fi luate în calcul tocmai pentru a nu produce efecte contracționiste. De exemplu, dacă inflația crește, dobânda cheie ar putea fi mărită la peste 3%.
Cât despre indicii ROBOR și IRCC, profesorul universitar este de părere că vor crește treptat, în raport cu nivelul dobânzii cheie. Evoluția celor doi indici depinde de nivelul ratei dobânzii de politică monetară. Acesta afirmă că România se situează pentru moment într-o zonă de dobânzi negative și că o creștere a ratelor de dobândă ar putea să influențeze în mod negativ creșterea economică, portofoliul de titluri de stat și inclusiv costurile cu care se împrumută statul pe piața internă.
Economistul adaugă faptul că România va asista la o creștere graduală a nivelului celor doi indecși de dobândă, a căror evoluție o urmează pe cea a dobânzii de politică monetară. Înainte de toate, cei doi indicatori depind de starea de lichiditate din sistem.